Medicamente pentru controlarea nivelului de colesterol

            Pentru controlarea nivelului de colesterol sunt prescrise mai multe tipuri de medicamente.  Sechestrantii de acizi biliari  cum ar fi colestiramina si colestipolul , actioneaza prin legarea colesterolului în intestin, împiedicând absorbtia lui. Datorita fatului ca aceste medicamente afecteaza absorbtia fierului si folatilor, copiilor aflati sub tratament trebuie sa li se prescrie suplimente minerale.

          

Medicamentatia pentru inima

             Anticoagulantele sunt folosite pentru a reduce coagulabilitatea sângelui. Ele sunt prescrise pentru anumite tipuri de accidente vasculare, cerebrale, tromboza si alte probleme cardiace sau circulatorii. Printre medicamentele  care actioneaza prin inhibarea rolului vitaminei K în procesul de coagulare se numara warfarina dar exista si si alte medicamente asemanatoare. In c azul in care  urmati un tratament cu anticoagulante, evitati sa luati suplimente de vitamina A , C  sau  alti nutrienti care pot scadea efectul anticoagulantelor, si evitati  de asemenea alimentele  care contin vitamina K  precum broccoli, varza de Bruxelles, spanacul si laptuca. Dozele mari de vitamina E si sucul de MERISOR pot avea ca efect advers sângerari.

               

                       

Cum mananca britanicii?

               Alimentatia britanicilor este în mod traditional bogata în grasimi saturate care provin  din surse animale. Ei consuma  saptamanal o portie de peste, doua  portii de carne (vita si miel), 3 portii de carne de porc si de pasare si 7 portii din alte tipuri de carne sau mezeluri. De asemenea  consuma  2 l de lapte pe saptamâna  (echivalentul unui pahar de lapte semidegresat si al unuia de lapte integral zilnic). Alte lactate cum ar fi brânza si iaurtul, reprezinta 15% din totalul de grasimi consummate, untul, margari na si alte produse similare constituie 16%. Cu toate acestea , margarina este în prezent mai populara decât untul. In Marea Britanie,  consumul de legumele reprezinta  doar 1 %.

                

Alimentatia mediteraneana

            Francezii, grecii, spaniolii si italienii consuma ceva mai multe grasimi decât occidentalii si est-europenii. Grasimile consumate de acestia  sunt în general  nesaturate ceea ce face ca  riscul unor boli de inima fatale sa fie  între un sfert si jumatate din ale altor tari europene. Alimentele de baza din tarile mediteraneene sunt orezul, pâinea, cartofii, pastele si cerealele ,cuscusul,  toate acestea consumandu-se cu  legume din belsug. Uleiul de masline e folosit pe scara larga la gatit; Alte surse de grasimi sunt reprezentate de nuci si alune , seminte  si peste  gras.  Consumul de unt din Spania,  Portugalia, Italia si Grecia, dar nu si din Franta, este cu mult mai mic decât în Occident si în est.

              

 

Cat de expuse sunt alte popoare bolilor de inima si ce mananca . Alimentatia japoneza

          Japonezii se bucura si de una dintre cele mai scazute incidente ale bolilor de inima din lume. Acest lucru este datorat faptului ca dieta lor contine cu putin peste 30% grasimi  cea mai mare parte  reprezentand grasimi polinesaturate.  In  Marea Britanie  consumul acestora este de 40%  iar  în Danemarca 55%. Bucataria japoneza  este asociata cu pestele  sub forma de sushi, sashimi si tempura. In medie, fiecare  japonez  consuma 100 g peste pe zi. Cu toate acestea alimentul de baza ramane orezul pe care il consuma fiert la abur, sub forma de supa  preparata cu pasta de soia  si  sub forma de  garnituri ce pot contine carne, legume,  alge de mare, fructe de mare sau  peste,  oua,  pui cu taitei,   sosuri sau alte combinatii  .

Reduceti cantitatea de grasimi

             Cercetarile medicale si studiile efectuate pe populatie au adus argumente potrivit carora un  consum ridicat de grasimi saturate, prezente în mod natural în carne si lactate, mareste nivelul COLESTEROLULUI din sânge si creste riscul bolilor coronariene. Procesarea industriala a uleiurilor in grasimi  hidrogenate  transforma grasimile nesaturate în grasimi saturate. Hidrogenarea partiala (folosita la margarinele mai moi si la alte produse procesate) transforma acizii grasi saturati în acizi grasi trans. Grasimile trans produse prin hidrogenare au fost si ele puse în legatura cu bolile de inima spre deosebire de „grasimile trans" naturale, întâlnite în unele alimente de origine animala.

Cartoful dulce , un aliment adecvat pentru inima

         Cartofii dulci contin aproape acelasi numar de calorii ca si cartofii noi , respectiv  84 cal/100g, fata de 77cal /100g continute de cartofii albi. Consumul  sustinut de cartofi dulci ne protejeaza impotriva aparitiei infarctului sau a accidentelor vasculare cerebrale .  De asemenea ajuta la mentinerea functiei cardiace in limite normale iar continutul de vitamine B si C din cartofii dulci poate diminua hipertensiunea cauzata de indigestie sau de o alimentatie necorespunzatoare. In cazul in care  hipertensiunea este cauzata de diabet , cartofii ar trebui evitati. Un cartof dulce de marime medie, fiert sau copt, consumat zilnic protejeaza inima.  De retinut faptul ca, cartofii dulci nu contin grasimi, deci nici colesterol.

Broccoli , un aliment bun pentru inima

     Broccoli este cunoscut pentru beneficiile sale  aduse organismului. O portie de broccoli fiert , cca 100 g  furnizeaza putin peste jumatate din consumul zilnic recomandat de vitamina C, cantitati importante de betacaroten  pe care organismul îl transforma  în vitamina A, si  pe langa acestea  furnizeaza luteina, folat, fier si potasiu.  Inflorescentele pot avea mai multe culori (violet, verde sau verde- albastrui intens) Cu cât inflorescentele au o culoare mai închisa  cu atât cantitatea de vitamina C si beta caroten este mai mare . Persoanele care consuma regulat broccoli, mai ales in stare cruda sau fiert in aburi, prezinta riscuri mai putine de a dezvolta maladii cardiace sau cancer  deoarece  broccoli ajuta organismul sa lupte impotriva distrugerilor celulare.

Alcoolul, in cantitati reduse , e benefic?

          Alcoolul  consumat in cantitati moderate dilata micile vase sangvine si îmbunatateste circulatia sângelui catre tesuturi. De asemenea,  creste   nivelul proteinelor de inalta densitate ( moleculele protectoare care transporta colesterolul din tesuturile organismului si din peretii arteriali ).   Consumul unui  pahar de vin pe zi poate contribui la prevenirea bolilor de inima, mai ales la persoanele de vârsta mijlocie si la cele vârstnice chiar daca acestea au suferit deja un atac de cord. Desi in unele cazuri alcoolul este recomandat,nu exagerati  deoarece  poate fi in aceeasi masura daunator : mareste tensiunea arteriala si poate duce la tulburari de ritm cardiac.

Ce avantaje functionale pentru inima ne confera alimentele ?

              Cercetarile stiintifice desfasurate de-a lungul anilor au aratat ca stanolii si alti steroli vegetali pot reduce colesterolul din sânge cu pâna la 10%. Ei se gasesc  în mod natural în tesuturile plantelor si sunt înrudite chimic cu colesterolul, inhibând absorbtia lui în intestine. In Finlanda sunt comercializate de peste zece ani margarinele si iaurturile ce contin compusii respectivi sub forma de aditivi. Acesti compusi se gasesc pe scara larga si în Europa si SUA. La un nivel normal de folosire, nu au rezultat  efecte secundare sau reactii adverse. Exista dovezi ca ei pot stimula actiunea statinilor la scaderea colesterolului din sânge.

Descoperiri recente?

         OBEZITATEA aduce cu sine si riscul cardiovascular. Acesta poate fi insa inlaturat prin pierderea în greutate care este de regula însotita si de o scadere a colesterolemiei. Pentru a pierde din greutate în mod sanatos feriti-va de dietele rapide, fiindca orice pierdere în greutate consta în majoritate in eliminarea de lichide care vor fi puse la loc imediat ce se revine la o dieta normal. Cel mai indicat este sa aportul de grasimi si de carbohidrati de rafinare, sa consumati din abundenta fructe si legume si sa faceti cat mai multa miscare.

Mariti consumul de antioxidanti

         Consumând cel putin 5 portii de fructe si legume pe zi si servind  zilnic un pahar de vin rosu  va mariti  aportul de antioxidanti din organism. Cojile boabelor de struguri, cele care îi dau vinului rosu culoarea, contin antioxidanti puternici. Cantitatile moderate de alcool sunt de asemenea utile deoarece dilate vasele sangvine mici.  Cercetarile au aratat ca extrasul de frunze de anghinare si usturoiul, scad colesterolemia. De asemenea, consumul unor cantitati moderate de nuci, migdale si alune reduce riscul coronarian si scade colesterolemia, acestea  fiind bogate în acizi grasi polinesaturati. Acizii grasi omega-3, întâlniti în pesti grasi precum heringul, macroul, sardelele si somonul, previn riscul TROMBOZEI si al arterelor îngrosate.

Alimente care pot preveni bolile cardiace

                

          Alimentele care pot contribui la scaderea colesterolemiei, chiar daca într-o masura mai mica decât în cazul unei diminuari a consumului de grasimi saturate sunt  cele bogate în FIBRE alimentare, în special de tipul celor solubile intalnite  în ovaz, fasole si linte. Dovezile rezultate în urma cercetarilor arata cât de benefica este fibra solubila de ovaz pentru sanatatea inimii. Astfel, in SUA , producatorilor de alimente pe baza de ovaz li s-a  permis sa puna pe etichetele acestora mentiunea ca ele sunt sanatoase pentru inima. S-a permis  o etichetare similara  si  produselor ce contin proteina de soia. Soia este de asemenea recunoscuta ca fiind un produs ce ajuta la mentinerea sanatatii cardiace.

Ce putem schimba in alimentatie?

         Stim din diverse surse ca acizii grasi saturati  întâlniti în grasimile solide cum ar fi untul, unele margarine, carnea si brânza, pot mari colesterolemia.  Daca aceste grasimi sunt intr-o oarecare masura nocive pentru sanatate ele pot fi inlocuite  cu uleiuri vegetale bogate în acizi grasi mononesaturati (uleiul de masline si de rapita) sau polinesaturati (cel de floarea soarelui, de soia si de porumb) care sunt benefice organismului reducand  colesterolemia. Exceptie fac cazurile in care aceste uleiurile lichide se solidifica prin procesul  numit hidrogenare pentru a fi folosite la diverse alimente procesate, cum ar fi  biscuitii si margarina si , fiind  transformate în acizi transgrasi,  devin la fel de nocive.

Problemele de metabolism exercita o presiune marita asupra inimii

         Odata cu înaintarea în vârsta, atât la femei  cât si la barbati  creste rapid riscul bolilor de inima. Acestea, de regula, sunt  ereditare ceea ce inseamna ca daca vreunul din parinti, un frate sau o sora a suferit vreun atac de cord înainte de vârsta de 55 de ani, riscul rudelor apropiate este de mult  mai mare decât cel al persoanelor provenite din familii fara probleme cardiace. Desi se spune ca bolile de inima afecteaza in general barbatii,  femeile în vârsta au sanse mai mari decat acestia sa moara de pe urma acestor boli.

Tromboza

        Tromboza  este cea care blocheaza circulatia sângelui oxigenat catre inima dar prin combinatia dintre o dieta sanatoasa si tratamentul medicamentos  riscul formarii sau mentinerii cheagurilor sangvine poate fi redus la jumatate. Este indicat sa se evite mesele abundente si grase, care maresc tendinta de coagulare a sângelui.  La fel de importanta este cresterea consumului de acizi grasi omega-3 care se întâlnesc în pestele gras  si au efectul exact opus. Dozele mici de aspirina pot fi recomandate celor care au suferit  deja un atac de cord.

FACTORUL numit COLESTEROL

          Colesterolemia  (nivelul  crescut de COLESTEROL în sânge ) este considerata  ca fiind  principala cauza ce sta la baza bolilor de inima, dar acest nivel este stabilit de o combinatie complicata de factori genetici si nutritionali.  In Occident, o persoana din 500 are  predispozitie  catre o colesterolemie foarte ridicata, mostenita genetic. Persoanele  cu un nivel crescut de colesterol in sange prezinta un risc de 20-30 de ori mai mare de a contracta boli de inima la vârste tinere decat persoanele cu un nivel mediu de colesterol. 

Colesterolemia este cauzata de consumul prea mare de grasimi saturate sau  chiar de  obezitate, desi exista persoane cu un nivel ridicat de colesterol dar care nu sunt supraponderale.

Prevenirea imbolnavirii inimii

          Ateroscleroza , o boala a inimii care consta in  astuparea arterelor,  se dezvolta de obicei de-a lungul unei perioade cuprinse între 20 si 30 de ani. In aceasta perioada simptomele sunt practic inexistente. Fumatul accelereaza acest proces. La vârsta de 50 de ani, multe persoane au deja depuneri considerabile pe artere si chiar placi deja formate adica excrescente fibroase rezultate din  nervurile grase ce contin colesterolul depozitat pe peretii arterelor. Acest lucru  mareste riscul unui atac de cord. Anghina  pectorala este provocata de obstructia partiala a arterelor coronariene în urma aterosclerozei si este declansata de eforturi intense sau  stres. In ambele cazuri muschiul inimii este privat de oxigen  pentru ca  sângele care ajunge la el  este in proportie foarte mica.

Nu cofeina prezenta in cafea este principalul factor daunator .

       S-a vorbit multa vreme despre faptul ca, consumul  mare de cafea poate provoca cresterea  colesterolemiei  si  de asemenea, poate mari riscul bolilor de inima. Majoritatea expertilor în medicina sunt insa de acord ca, desi  mult timp a fost considerata principala suspecta, nu cofeina este vinovata. Cofeina mareste temporar pulsul  si tensiunea arteriala, dar ea nu are nici un efect asupra colesterolului din sânge.  In schimb, exista alte doua substante prezente în uleiul de cafea eliberat în timpul prajirii: kahweolul si cafestolul, Acestea  sunt acuzate ca ar ridica substantial nivelul colesterolului. Cele  doua substante se gasesc în cafeaua preparata prin fierbere, infuzare sau în cafetiera. Cafeaua   filtrata sau cea instant poate fi consumata cu moderatie  chiar si de cei care sufera de probleme coronariene.

Bolile de inima , printre primele cauze de deces

              Bolile de inima ocupa înca unul dintre primele locuri între cauzele de deces. Totusi, rata mortalitatii în ultimul deceniu  a suferit un declin dramatic datorita îmbunatatirii tratamentelor. Cea mai importanta scadere a fost în rândul persoanelor cu varsta sub 45 de ani.  In zonele în care dieta este în mod traditional bogata în grasimi saturate si saraca în vegetale proaspete procentul  bolnavilor de inima creste mult. Acest lucru demonstreaza  ca ANTIOXIDANTII din fructe si legume ar fi unul dintre principalii factori  ce combat bolile de inima.

Tonul , un peste benefic pentru inima

                    Cunoscut drept unul dintre cele mai populare tipuri de peste ,tonul face parte din familia macroului si este raspandit in intreaga lume, si cel mai folosit peste pentru conserve . Acesta se poate gasi congelat sau conservat . Specialistii avertizeaza insa consumatorii sa nu cumpere ton proaspat , deoarece contactul cu aerul ii afecteaza culoarea, aroma si continutul nutritiv. Tocmai de aceea japonezii congeleaza tonul imediat ce l-au prins pentru a-i pastra astfel calitatile. Faptul pentru care l-am introdus in categoria alimentelor care ajuta inima , este continutul bogat in acizi grasi omega 3. Conform rezultelor mai multor studii ,  acest grup de acizi polinesaturati protejeaza organismul impotriva atacului de cord si lupta impotriva cancerului de san, a celui ovarian si de col. Si reducerea colesterolului este adaugata cu brio atunci cand vorbim despre consumul de ton . Astfel ca tonul , este un peste ideal , atunci cand vrem sa asiguram organismului proteinele , fibra si substantele nutritie necesare .

Migdalele

                                    Cu un gust aromat , placut si hranitor , migdalele reprezinta o sursa naturala de combatere a stresului si oboselii, jucand un rol important in terapia bolilor de inima . De asemenea ele sunt foarte bune si in protejarea creierului si stimularea imunitatii . Componenta migdalor este foarte bogata , iar vitamine precum Vitamina E, vitamine din complexul B, acizi graşi Omega 6, magneziu, potasiu, fosfor, zinc, seleniu, fier, calciu, acid folic, proteine şi fibre se afla prezente in acestea.S-au facut diverse studii de-a lungul timpului, care au aratat ca migdalele contribuie atat la atenuarea unor probleme minore, cum ar fi pielea uscata, cat si la prevenirea unora mai grave, de tipul cancerului . Suferinzii de boli cardiace ,se pot bucura din plin de aportul migdalelor ,acestea reducand riscul unui infarct cu 50% printr-un consum de doar 5 ori pe saptamana . Datorita continutului ridicat de vitamina E, de acizi grasi Omega 6 si de calciu,ele pot ajuta la infrumusetarea parului , iar in acelasi timp ne ajuta sa avem dinţi frumosi si sanatosi . Conform specialistilor , un consum de doar 40g de migdale pe zi , este suficient , pentru a beneficia din plin de aportul lor in raport cu organismul nostru .

Nucile

                       Nucul , acel arbore inalt , caracterizat prin coroana sa larga, mai ales de cultura la noi intara, rareori creste spontan. trunchiul este gros, iar scoarta are culoare cenusie , ne ofera o gama foarte larga de substante si vitamine , necesare organismului . Prince cele mai importante aminim uleiul volatil , protidele , taninul , substantele minerale , acizi origanici , precum si vitaminele A, C ,B . Acesta infloreste in lunile mai sau iunie , iar fructul este o drupa de culoare verde, iar samanta este comestibila. Florile sunt unisexuate , in timp ce frunzele sunt eliptice si aromate. Beneficile aduse organismului ca urmare a consumului de nuci sunt diverse , astfel ca dietele care includ nucile printre alte produse in alimentatia zilnica pot contribui simtitor la tinerea sub control a colesterolului negativ, prevenind si inflamatiile diverse din organism. Consumul regulat de nuci este de asemenea benefic pentru sistemul imunitar , fiind redus riscul de aparitie a unor inflamatii ale organismului .

Proprietatile morcovului

                Morcovul este o planta legumicola si medicinala , care creste spontan pe pasuni sau fanete sau este cultivata. La inceputurile lor , morcovii nu erau cultivati cu scop alimentar, ci pentru puterile de vindecare a unor boli. Multa vreme s-a crezut ca femeile care nu puteau sa aiba copii se puteau vindeca prin consumul semintelor de morcovi. Florile sunt mici, albe iar radacina este groasa, de culoare portocalie, suculenta. Fructele sunt diachene costate. Morcovul infloreste din luna iunie pana in luna octombrie. Printre diversele intrebuintari pentru care pot fi folositi ca si medicament , morcovii au un continut foarte redus in sodiu, deci pot fi recomandati pacientilor cu probleme hipertensive datorate regimului alimentar hipersodat.

Orezul brun

                      Orezul este un aliment sanatos ce poate fii gasit in mai multe variante cum ar fi orezul alb , integral , salbatic , brun .  Orezul brun este superior din punct de vedere nutritional fata de cel alb .Crealele integrale sunt superioare celor rafinate, dar cu toate acestea, cand vine vorba despre orez, majoriatatea oamenilor au o inclinatie spre orezul alb , acesta reprezentand doar o mica parte a orezului brun . Diferenta fundamentala intre orezul brun si cel alb este coaja, stratul exterior al orezului, de culoare maro, aflata sub invelisul natural al bobului de orez. Coaja maro este inlaturata , urmand ca din aceasta sa fie fabricat uleiul de orez. Astfel ramane acea parte alba a bobului pe care o stim cu totii . Insa ceea ce stim mai putin sau chiar deloc este ca de fapt , prin curatarea acelui strat exterior , orezul isi pierde din proprietati , cum ar fii pierderea vitaminei B3 intr-un procent de 67% , vitamina care este foarte ridicata din punct de vedere valoric pentru organism indeosebi pentru celula nervoasa , precum si o proportie importanta de 80% din vitamina B1 si cu zece procente in plus , in jur de 90% din vitamina B6 . Se pierd si fibrele si toti acizii grasi esentiali.In coaja sa , se gasesc proprietati extraordinare , precum acel compus de gama-orizanol ,care are abilitatea de a reduce nivelul colesterolului si al trigliceridelor din sange, dar intervine si in reglarea nivelului zaharului din sange.Astfel ca pentru un diabetic , acesta poate fi considerat chiar un bun medicament .