Pentru controlarea nivelului de
colesterol sunt prescrise mai multe tipuri de medicamente. Sechestrantii de acizi biliari cum ar fi colestiramina si colestipolul ,
actioneaza prin legarea colesterolului în intestin, împiedicând absorbtia lui.
Datorita fatului ca aceste medicamente afecteaza absorbtia fierului si
folatilor, copiilor aflati sub tratament trebuie sa li se prescrie suplimente
minerale.
slide
Program
pentru agricultorul roman11.
View more presentations
from reasons. |
Realestate in Romania
View more presentations
from reasons. |
Reclama ta aici!
View more presentations
from reasons. |
luni, 7 mai 2012
Medicamentatia pentru inima
Anticoagulantele sunt folosite
pentru a reduce coagulabilitatea sângelui. Ele sunt prescrise pentru anumite
tipuri de accidente vasculare, cerebrale, tromboza si alte probleme cardiace sau
circulatorii. Printre medicamentele care
actioneaza prin inhibarea rolului vitaminei K în procesul de coagulare se
numara warfarina dar exista si si alte medicamente asemanatoare. In c azul in care
urmati un tratament cu anticoagulante, evitati
sa luati suplimente de vitamina A , C sau alti nutrienti care pot scadea efectul
anticoagulantelor, si evitati de
asemenea alimentele care contin vitamina
K precum broccoli, varza de Bruxelles,
spanacul si laptuca. Dozele mari de vitamina E si sucul de MERISOR pot avea ca
efect advers sângerari.
Cum mananca britanicii?
Alimentatia britanicilor este în mod
traditional bogata în grasimi saturate care provin din surse animale. Ei consuma saptamanal o portie de peste, doua portii de carne (vita si miel), 3 portii de
carne de porc si de pasare si 7 portii din alte tipuri de carne sau mezeluri. De
asemenea consuma 2 l de lapte pe saptamâna (echivalentul unui pahar de lapte
semidegresat si al unuia de lapte integral zilnic). Alte lactate cum ar fi
brânza si iaurtul, reprezinta 15% din totalul de grasimi consummate, untul,
margari na si alte produse similare constituie 16%. Cu toate acestea ,
margarina este în prezent mai populara decât untul. In Marea Britanie, consumul de legumele reprezinta doar 1 %.
Alimentatia mediteraneana
Francezii, grecii, spaniolii si
italienii consuma ceva mai multe grasimi decât occidentalii si est-europenii.
Grasimile consumate de acestia sunt în
general nesaturate ceea ce face ca riscul unor boli de inima fatale sa fie între un sfert si jumatate din ale altor tari
europene. Alimentele de baza din tarile mediteraneene sunt orezul, pâinea,
cartofii, pastele si cerealele ,cuscusul, toate acestea consumandu-se cu legume din belsug. Uleiul de masline e folosit
pe scara larga la gatit; Alte surse de grasimi sunt reprezentate de nuci si alune
, seminte si peste gras. Consumul
de unt din Spania, Portugalia, Italia si
Grecia, dar nu si din Franta, este cu mult mai mic decât în Occident si în est.
Cat de expuse sunt alte popoare bolilor de inima si ce mananca . Alimentatia japoneza
Japonezii se bucura si de una
dintre cele mai scazute incidente ale bolilor de inima din lume. Acest lucru
este datorat faptului ca dieta lor contine cu putin peste 30% grasimi cea mai mare parte reprezentand grasimi polinesaturate. In
Marea Britanie consumul acestora
este de 40% iar în Danemarca 55%. Bucataria japoneza este asociata cu pestele sub forma de sushi, sashimi si tempura. In
medie, fiecare japonez consuma 100 g peste pe zi. Cu toate acestea
alimentul de baza ramane orezul pe care il consuma fiert la abur, sub forma de
supa preparata cu pasta de soia si sub
forma de garnituri ce pot contine carne,
legume, alge de mare, fructe de mare
sau peste, oua,
pui cu taitei, sosuri sau alte
combinatii .
Reduceti cantitatea de grasimi
Cercetarile medicale si studiile efectuate
pe populatie au adus argumente potrivit carora un consum ridicat de grasimi saturate, prezente
în mod natural în carne si lactate, mareste nivelul COLESTEROLULUI din sânge si
creste riscul bolilor coronariene. Procesarea industriala a uleiurilor in
grasimi hidrogenate transforma grasimile nesaturate în grasimi
saturate. Hidrogenarea partiala (folosita la margarinele mai moi si la alte
produse procesate) transforma acizii grasi saturati în acizi grasi trans. Grasimile
trans produse prin hidrogenare au fost si ele puse în legatura cu bolile de
inima spre deosebire de „grasimile trans" naturale, întâlnite în unele
alimente de origine animala.
Cartoful dulce , un aliment adecvat pentru inima
Cartofii dulci contin aproape
acelasi numar de calorii ca si cartofii noi , respectiv 84 cal/100g, fata de 77cal /100g continute de
cartofii albi. Consumul sustinut de
cartofi dulci ne protejeaza impotriva aparitiei infarctului sau a accidentelor
vasculare cerebrale . De asemenea ajuta
la mentinerea functiei cardiace in limite normale iar continutul de vitamine B
si C din cartofii dulci poate diminua hipertensiunea cauzata de indigestie sau
de o alimentatie necorespunzatoare. In cazul in care hipertensiunea este cauzata de diabet , cartofii
ar trebui evitati. Un cartof dulce de marime medie, fiert sau copt, consumat zilnic
protejeaza inima. De retinut faptul ca,
cartofii dulci nu contin grasimi, deci nici colesterol.
Broccoli , un aliment bun pentru inima
Broccoli este cunoscut pentru
beneficiile sale aduse organismului. O
portie de broccoli fiert , cca 100 g furnizeaza putin peste jumatate din consumul
zilnic recomandat de vitamina C, cantitati importante de betacaroten pe care organismul îl transforma în vitamina A, si pe langa acestea furnizeaza luteina, folat, fier si potasiu. Inflorescentele pot avea mai multe culori
(violet, verde sau verde- albastrui intens) Cu cât inflorescentele au o culoare
mai închisa cu atât cantitatea de
vitamina C si beta caroten este mai mare . Persoanele care consuma regulat broccoli,
mai ales in stare cruda sau fiert in aburi, prezinta riscuri mai putine de a
dezvolta maladii cardiace sau cancer deoarece broccoli ajuta organismul sa lupte impotriva
distrugerilor celulare.
Alcoolul, in cantitati reduse , e benefic?
Alcoolul consumat in cantitati moderate dilata micile
vase sangvine si îmbunatateste circulatia sângelui catre tesuturi. De
asemenea, creste nivelul proteinelor de inalta densitate (
moleculele protectoare care transporta colesterolul din tesuturile organismului
si din peretii arteriali ). Consumul unui pahar de vin pe zi poate contribui la
prevenirea bolilor de inima, mai ales la persoanele de vârsta mijlocie si la
cele vârstnice chiar daca acestea au suferit deja un atac de cord. Desi in
unele cazuri alcoolul este recomandat,nu exagerati deoarece
poate fi in aceeasi masura daunator : mareste tensiunea arteriala si
poate duce la tulburari de ritm cardiac.
Ce avantaje functionale pentru inima ne confera alimentele ?
Cercetarile stiintifice
desfasurate de-a lungul anilor au aratat ca stanolii si alti steroli vegetali
pot reduce colesterolul din sânge cu pâna la 10%. Ei se gasesc în mod natural în tesuturile plantelor si
sunt înrudite chimic cu colesterolul, inhibând absorbtia lui în intestine. In
Finlanda sunt comercializate de peste zece ani margarinele si iaurturile ce
contin compusii respectivi sub forma de aditivi. Acesti compusi se gasesc pe
scara larga si în Europa si SUA. La un nivel normal de folosire, nu au
rezultat efecte secundare sau reactii
adverse. Exista dovezi ca ei pot stimula actiunea statinilor la scaderea
colesterolului din sânge.
Descoperiri recente?
OBEZITATEA aduce cu sine si
riscul cardiovascular. Acesta poate fi insa inlaturat prin pierderea în
greutate care este de regula însotita si de o scadere a colesterolemiei. Pentru
a pierde din greutate în mod sanatos feriti-va de dietele rapide, fiindca orice
pierdere în greutate consta în majoritate in eliminarea de lichide care vor fi
puse la loc imediat ce se revine la o dieta normal. Cel mai indicat este sa
aportul de grasimi si de carbohidrati de rafinare, sa consumati din abundenta
fructe si legume si sa faceti cat mai multa miscare.
Mariti consumul de antioxidanti
Consumând cel putin 5 portii de
fructe si legume pe zi si servind zilnic
un pahar de vin rosu va mariti aportul de antioxidanti din organism. Cojile
boabelor de struguri, cele care îi dau vinului rosu culoarea, contin
antioxidanti puternici. Cantitatile moderate de alcool sunt de asemenea utile
deoarece dilate vasele sangvine mici.
Cercetarile au aratat ca extrasul de frunze de anghinare si usturoiul,
scad colesterolemia. De asemenea, consumul unor cantitati moderate de nuci,
migdale si alune reduce riscul coronarian si scade colesterolemia, acestea fiind bogate în acizi grasi polinesaturati.
Acizii grasi omega-3, întâlniti în pesti grasi precum heringul, macroul,
sardelele si somonul, previn riscul TROMBOZEI si al arterelor îngrosate.
Alimente care pot preveni bolile cardiace
Alimentele care pot contribui la
scaderea colesterolemiei, chiar daca într-o masura mai mica decât în cazul unei
diminuari a consumului de grasimi saturate sunt
cele bogate în FIBRE alimentare, în special de tipul celor solubile
intalnite în ovaz, fasole si linte.
Dovezile rezultate în urma cercetarilor arata cât de benefica este fibra
solubila de ovaz pentru sanatatea inimii. Astfel, in SUA , producatorilor de
alimente pe baza de ovaz li s-a permis
sa puna pe etichetele acestora mentiunea ca ele sunt sanatoase pentru inima.
S-a permis o etichetare similara si
produselor ce contin proteina de soia. Soia este de asemenea recunoscuta
ca fiind un produs ce ajuta la mentinerea sanatatii cardiace.
Ce putem schimba in alimentatie?
Stim din diverse surse ca acizii
grasi saturati întâlniti în grasimile
solide cum ar fi untul, unele margarine, carnea si brânza, pot mari
colesterolemia. Daca aceste grasimi sunt
intr-o oarecare masura nocive pentru sanatate ele pot fi inlocuite cu uleiuri vegetale bogate în acizi grasi
mononesaturati (uleiul de masline si de rapita) sau polinesaturati (cel de
floarea soarelui, de soia si de porumb) care sunt benefice organismului reducand
colesterolemia. Exceptie fac cazurile in
care aceste uleiurile lichide se solidifica prin procesul numit hidrogenare pentru a fi folosite la
diverse alimente procesate, cum ar fi biscuitii si margarina si , fiind transformate în acizi transgrasi, devin la fel de nocive.
Problemele de metabolism exercita o presiune marita asupra inimii
Odata cu înaintarea în vârsta, atât
la femei cât si la barbati creste rapid riscul bolilor de inima.
Acestea, de regula, sunt ereditare ceea
ce inseamna ca daca vreunul din parinti, un frate sau o sora a suferit vreun
atac de cord înainte de vârsta de 55 de ani, riscul rudelor apropiate este de
mult mai mare decât cel al persoanelor
provenite din familii fara probleme cardiace. Desi se spune ca bolile de inima
afecteaza in general barbatii, femeile
în vârsta au sanse mai mari decat acestia sa moara de pe urma acestor boli.
Tromboza
Tromboza este cea care blocheaza circulatia sângelui
oxigenat catre inima dar prin combinatia dintre o dieta sanatoasa si
tratamentul medicamentos riscul formarii
sau mentinerii cheagurilor sangvine poate fi redus la jumatate. Este indicat sa
se evite mesele abundente si grase, care maresc tendinta de coagulare a
sângelui. La fel de importanta este cresterea
consumului de acizi grasi omega-3 care se întâlnesc în pestele gras si au efectul exact opus. Dozele mici de
aspirina pot fi recomandate celor care au suferit deja un atac de cord.
FACTORUL numit COLESTEROL
Colesterolemia (nivelul
crescut de COLESTEROL în sânge ) este considerata
ca fiind principala cauza ce sta la baza bolilor de
inima, dar acest nivel este stabilit de o combinatie complicata de factori
genetici si nutritionali. In Occident, o
persoana din 500 are predispozitie catre o colesterolemie foarte ridicata,
mostenita genetic. Persoanele cu un
nivel crescut de colesterol in sange prezinta un risc de 20-30 de ori mai mare
de a contracta boli de inima la vârste tinere decat persoanele cu un nivel
mediu de colesterol.
Colesterolemia este cauzata de consumul prea mare de grasimi
saturate sau chiar de obezitate, desi exista persoane cu un nivel
ridicat de colesterol dar care nu sunt supraponderale.
Prevenirea imbolnavirii inimii
Ateroscleroza , o boala a inimii
care consta in astuparea arterelor, se dezvolta de obicei de-a lungul unei
perioade cuprinse între 20 si 30 de ani. In aceasta perioada simptomele sunt practic
inexistente. Fumatul accelereaza acest proces. La vârsta de 50 de ani, multe
persoane au deja depuneri considerabile pe artere si chiar placi deja formate adica
excrescente fibroase rezultate din nervurile
grase ce contin colesterolul depozitat pe peretii arterelor. Acest lucru mareste riscul unui atac de cord. Anghina pectorala este provocata de obstructia
partiala a arterelor coronariene în urma aterosclerozei si este declansata de eforturi
intense sau stres. In ambele cazuri
muschiul inimii este privat de oxigen pentru
ca sângele care ajunge la el este in proportie foarte mica.
Nu cofeina prezenta in cafea este principalul factor daunator .
S-a
vorbit multa vreme despre faptul ca, consumul mare de cafea poate provoca cresterea colesterolemiei si de
asemenea, poate mari riscul bolilor de inima. Majoritatea expertilor în
medicina sunt insa de acord ca, desi mult
timp a fost considerata principala suspecta, nu cofeina este vinovata. Cofeina
mareste temporar pulsul si tensiunea
arteriala, dar ea nu are nici un efect asupra colesterolului din sânge. In schimb, exista alte doua substante prezente
în uleiul de cafea eliberat în timpul prajirii: kahweolul si cafestolul, Acestea
sunt acuzate ca ar ridica substantial nivelul
colesterolului. Cele doua substante
se gasesc în cafeaua preparata prin fierbere, infuzare sau în cafetiera.
Cafeaua filtrata sau cea instant poate fi consumata cu
moderatie chiar si de cei care sufera de
probleme coronariene.
Bolile de inima , printre primele cauze de deces
Bolile de inima ocupa înca unul
dintre primele locuri între cauzele de deces. Totusi, rata mortalitatii în
ultimul deceniu a suferit un declin
dramatic datorita îmbunatatirii tratamentelor. Cea mai importanta scadere a
fost în rândul persoanelor cu varsta sub 45 de ani. In zonele în care dieta este în mod
traditional bogata în grasimi saturate si saraca în vegetale proaspete procentul bolnavilor de inima creste mult. Acest lucru demonstreaza
ca ANTIOXIDANTII din fructe si legume ar
fi unul dintre principalii factori ce
combat bolile de inima.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)